Fericire...

Mi-am zis mie insami deseori ca cel mai bun lucru ce poate sa mi se intample este sa fiu fericita... Niciodata nu am catalogat termenul de "fericire" ca ceva anume.. Si cu atat mai mult, nu am incercat sa-l transform intr-un stereotip... Mereu am vrut sa fiu deosebita (vreau si acum :P )... Nu conteaza in realiate daca "fericirea" pe care o doream era doar acea familie minunata pe care o am si ce ma face sa inteleg ce e este iertarea si dragostea... sau acei prieteni fara de care acum as fi alta (poate mai rece, poate mai putin visatoare, poate mai putin implinita) si care mi-au devenit parte componenta a vietii, dandu-mi notiunea adevarata a fidelitatii... sau poate acele iubiri (mici si mari, pasionale si neinsemnate, dulci si amare) ce m-au facut sa visez, sa vorbesc nebunii si sa fac prostioare atat de frumoase... sau poate un zambet dat pe ascuns ca multumire pentru o tema copiata... sau poate o lacrima varsata in momentul cel mai emotionant al unui film, al carui eroina principala m-am vazut de-atatea ori... sau poate toate detaliile banale si cele mai importante momente din viata mea luate ca un amalgam... Insa acum imi dau seama de lucruri ce nu le intelegeam pana acum... Si e straniu ca fericirea poate avea umbre.. Umbre nedorite, neclare si sfidatoare... Sunt fericita acum... Fericita pentru clipe ce trec, ce promit sa ramana, ce vor sa fie repetate... Insa imi dau seama ca persista acel sentiment de teama de pana acum... Si imi dau seama, ca pana si cea mai mare fericire este umbrita de teama nebuna si necontrolata de a pierde ceea ce ai... Fericirea mea formeaza un tot intreg atat de drag inimii mele si acum inteleg ca orice detaliu ce s-ar putea pierde ar distruge, ar rupe, ar sfarama, chiar daca NU ar ucide... In spatele fiecarui lucru desavarsit este ceva tragic... In spatele fericirii este acea teama de a pierde ceea ce te face sa suspini, tremuri si visa acum... Inseamna asta ca, in fond, acea fericire absoluta ce si-o doreste fiecare nu exista? Nu... Neg asta... Si nu o fac tocmai pentru ca stiu sigur ca nu e asa, ci pentru ca fericirea este nebuna, pasionala si, din pacate, trecatoare... Iar asta o si face frumoasa, dorita si apreciata... Iar daca pleaca, nu o face din rautate si, in nici un caz, cu nerecunostinta... Iti lasa aminiri, clipe de neuitat si o speranta enorma... De asta cred ca devin masochista... Eu si atat de multi in lumea asta... Caci alerg nelinistita dupa un nor de vis, ce nu doar ma face sa sufar cand pleaca, ci si cand il ating intr-un final... Iar asta ma face FERICITA... Extrem de fericita... 

Constiinta...

Priveste-ma! De ce te temi ca ai putea vedea?

De adevarul ce sufletu-ti jalnic cere

Sau de iubirea ce candva te implinea

Si ce acum a devenit durere?

Te temi de lumea mea, de sentimente,

De dragoste, de viata si speranta.

Pastrezi in suflet doar resentimente,

Pentru dorinta ce inca iti conduce viata.

Te-ai dat mereu tradarii si minciunii

Si ai negat ce cu adevarat conta.

Te-ai increzut prea mult in gandurile lumii

Si ai pierdut atunci tot ce implinita te facea.

Privesti acum in oglinda mare

Si practic nu te recunosti,

Ai devenit umbra far' de scapare,

Nici numele nu ti-l cunosti.

Esti o biata, moarta frunza

Ce cade-ncet; se chinuie.

Ti-ai pierdut tot ce mai aveai din muza;

Suferinta lentamente te biruie.

Privirea da-o acum in jos...

Te rog! Nu te mai tortura!

Stiu ca te doare sa vezi c-a murit

Tot ce-ai avut candva...

6 seconds / 6 secunde...

Have you ever asked yourself how many things can 6 seconds change in your life? Well, they can change so many things, that you could get to really understand the meaning of time ( the meaning that every 6 year-old child claims to know, but that not even a grown up can truly get to explain ). 6 moments can change an entire circle of acts, wishes and even thoughts in your life. 6 seconds can even change everything... 6 second that you may use to say the first "I love you" or the last "Goodbye"... seconds in which you may whisper the most undesired and clumsy word or have no confidence to say the most important one... 6 seconds in which you may listen to a last breathing or hear the first one... seconds in which you can pull over the car too soon or... too late... 6 seconds in which you may become loved or hated... seconds in which you may turn your eyes into an "other side" and let pass by your side the "only one"... seconds in which you can receive life as a gift or loose the person you love so much... 6 seconds in which you can find the unbearable truth of life.. Just 6 seconds and you may loose the trust you've earned during years.. seconds to become the best... Time and it's 6 seconds play with us and each of us lets himself dragged into this stupid game that's equal to life itself...

***

Te-ai intrebat vreodata cat de multe lucruri pot schimba 6 secunde in viata ta? Da... Atat de multe, incat incepi sa intelegi cu adevarat notiunea timpului ( notiune ce o poate formula si un copil de 6 ani, insa pe care n-o cunoaste realmente nici o persoana matura si echilibrata). 6 clipe pot intoarce un circuit intreg de fapte, dorinte si ganduri... In 6 secunde se poate schimba totul... 6 secunde in care poti sopti primul "te iubesc" sau ultimul "Adio"... in care poti spune acel cuvant nedorit si grabit sau omite cel mai vajnic cuvant din viata ta... secunde in care poti percepe o ultima suflare sau simti o prima respiratie a unui nou-nascut... secunde in care poti frana masina prea devreme sau... prea tarziu... in care poti deveni iubit sau detestabil... 6 secunde... in care poti da ochii in jos si lasa sa treaca pe langa tine acel "unic"... in care poti schimba o privire pentru o viata sau o vedere pentru totdeauna... in care poti primi in dar viata sau pierde cel mai scump om... 6 secunde in care poti afla adevaruri nesupuse timpului si vietii... Doar 6 secunde pentru a pierde increderea obtinuta in ani de zile lungi si istovitoare...secunde pentru a deveni cel mai bun... Timpul si cele 6 secunde se joaca cu noi, iar fiecare se presteaza acestui joc stupid si neinteles, ce este egal cu viata...

O clipa din sirul clipelor la fel...

Mi s-a propus sa schimb o clipa din sirul clipelor la fel... Din clipele ce trec mereu incet... din clipele ce fug mereu dupa vise de neatins... din clipele ale caror ecouri se preling intr-o lume intreaga, fara a fi auzite de nimeni... Am zis Da! Un Da dintr-acele pe care le zici primului sarut, primei fraze de iubire ce se zbate in sufletul tau rece, primului "adio" ce te face sa tremuri, primei priviri de gheata ce te face sa iubesti si sa urasti intr-un extaz neinteles... Cred ca am si zambit. Nu ai zambi si tu? Normal. Insa oare o schimbare de-o clipa, o schimbare de-un moment,  o schimbare dintr-un impuls poate insemna ceva in sirul de momente lungi, ratacitoare si ucise de nonsens? Nu, nu voi da un raspuns (asa precum sigur ai gandit ca o sa fac). Si nu pentru ca nu vreau; ci pentru ca nu pot. (Straniu. "Nu pot" era enuntul pe care credeam ca nu ar avea vre-un sens in viata mea. Se pare ca, totusi,  are.) Nu stiu daca ar putea o clipa magnifica, plina de nebunie, ravasitoare si inexplicabila sa ascunda o viata de negare, rutina si materie... Nu stiu, nici, daca o viata de clipe simple, banale si neintelese, dar atat de dragi ar putea ierta o clipa de schimbare, de pierdere, de inconstienta... As vrea sa cred in asta... In tot... In fiecare... Se pare ca e destul de greu sa fac asta... Poate chiar imposibil... Ma intreb, oare sunt eu slaba sau lumea intreaga prea complicata si de neinteles? In fond, cred ca nici nu mai conteaza... As schimba, totusi, o clipa din sirul clipelor la fel... De ce? Un om minunat odata mi-a zis ca omul are nevoie de toate 7 zile ale saptamanii: atat de cele 5 ce te mistuie si te adancesc in lucru, dar pe care iti ridici o viata de averi, intelepciuni si puteri, iar 2 pentru scapa de rutina si pentru a intra in acel ritm neinteles de nebunie si liniste aiurea... Voi profita de ambele... Voi pastra cu grija sirul clipelor la fel pentru frumoasa banalitate ce mi-o da zi de zi (da, frumoasa; ravasitoare si plina de sens, chiar.) si voi trai cu fiecare-mi vena, muschi si suflare acea unica clipa, ce ma va duce in lumi necunoscute, in vieti netraite, in zile nestinse, in iubiri nedescrise... Da, voi schimba o clipa din sirul clipelor la fel... Pentru ca asta inseamna a trai...

I've learned...

I've learned a few things in my life that I wanna share with you...

I've learned you can't make somebody love you; all you can can do, is be a lovable person, the rest depends on the people around you...

I've learned that no matter how much I care, others can not care at all...

I've learned that it takes years to earn the trust and it can take seconds to loose it...

I've learned it doesn't matter WHAT you have, but WHO you have near you...

I've learned that your charm helps you for about 15 minutes, but you should know know at least something after that...

I've learned you don't have to compare yourself with the things other people can do, but with the things YOU can...

I've learned that no matter how we cut, all the things have 2 faces...

I've learned that it doesn't matter what happens to people, but what do YOU do to help them...

I've learned you have to say goodbye gently to the people you love because it can be the last time you see them...

I've learned you can go on very well after you said you can't go on no more...

I've learned there are people that love you a lot, but just can't show it...

I've learned that the heroes are those people who make the right things when they have to, in spite of the consequences...

I've learned that when I'm sad I have the right to be like this, but I don't have the right to be mean...

I've learned that true friendship holds on in spite of the distance, and that's available for the true love too...

I've learned that a great friend will hurt you once in a while, and you have to forgive him for that...

I've learned that it isn't enough to be forgiven by other people; you have to learn to forgive yourself...

I've learned that no matter how much you suffer, the world won't stop because of your pain...

I've learned that the past and the circumstances may influence your character, but that only YOU are responsible for what you become...

I've learned that two people can watch one single thing and see two different things...

I've learned that no matter what the consequences are, those who are hones with themselves get further...

I've learned that your life can be changed in some hours by people that you don't even know...

I've learned that sometimes you have learn appreciate the person and not his acts...

I've learned that writing, as well as, talking can heal your soul...

I've learned that the people you most care about are taken too soon...

I've learned to love and be loved...

(Octavian Paler)

Am invatat...

Am invatat cateva lucruri pe care vi le impartasesc si voua: 

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca; tot ce poti face este sa fii o persoana iubita, restul depinde ce ceilalti...

Am invatat ca oricat nu mi-ar pasa mie, altora ar putea sa nu le pese...

Am invatat ca dureaza ani sa castigi increderea si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi...

Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata, ci pe CINE ai...

Am invatat ca te descurci si iti e de folos farmecul cca 15 minute, dupa asta, insa, ar fi bine sa mai si stii ceva...

Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine, ci cu ceea ce poti TU sa faci...

Am invatat ca oricum nu ai taia, orice lucru are doua fete...

Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor, ci conteaza ce poti face TU pentru ei...

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde, caci s-ar putea sa fie ultima data cand ii vezi...

Am invatat ca poti continua inca mult timp, dupa ce ai zis ca nu mai poti...

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc, dar nu stiu s-o arate...

Am invatat ca atunci cand sunt suparata, am dreptul sa fiu asa, insa nu am dreptul sa fiu si rea...

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie, indiferent de consecinte...

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe si la distanta, iar asta este valabil si pentru dragostea adevarata...

Am invatat ca oricat de bun nu ar fi un prieten, oricum te va rani din cand in cand, iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta...

Am invatat ca nu este mereu de ajuns sa fii iertat de altii, uneori trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insati...

Am invatat ca oricat de mult nu ai suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta...

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea, dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii...

Am invatat ca doi oameni pot privi unul si acelasi lucru si vedea doua lucruri diferite...

Am invatat ca indiferent de consecinte, cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata...

Am invatat ca pana si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, daca te va striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta...

Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc, si nu faptele sale...

Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul, poate alina durereile sufletesti...

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult, iti sunt luati cei mai repede...

Am invatat sa iubesc, ca sa fiu iubita...

(Octavian Paler)